În această postare pe blog, vom explora modul în care ingineria emoțională influențează dezvoltarea produselor și comportamentul de cumpărare al consumatorilor.
Trăim în cadrul „societății”. Societatea se referă la o comunitate în care oamenii se adună pentru a schimba idei diverse, uneori ciocnindu-se în timp ce caută o cale mai bună de urmat. În timp ce descoperirea și inițierea de noi concepte era odată considerată cea mai importantă valoare, astăzi procesul de reexaminare a valorilor existente și de îmbunătățire a eficienței are o semnificație egală. Ingineria joacă un rol vital în mijlocul acestor schimbări. În timp ce domeniile care stimulează progresul tehnologic - cum ar fi ingineria mecanică și chimică - au făcut progrese semnificative, cercetarea axată pe oamenii care utilizează efectiv această tehnologie - adică ergonomia - s-a impus, de asemenea, ca un domeniu vital. Deși termenul „inginerie” aduce adesea în minte situri industriale la scară largă sau cercetări specializate, acesta este de fapt foarte strâns legat de viața noastră de zi cu zi.
De la proiectarea spațiilor de lucru până la analiza erorilor umane și a diverselor tehnici de marketing, scopul ergonomiei este de a efectua cercetări inginerești menite să asigure că oamenii experimentează cel mai mare confort și satisfacție. Ergonomia este utilizată și în dezvoltarea de produse, proiectare și procese de marketing pentru a satisface nevoile și dorințele oamenilor; un exemplu excelent în acest sens este ingineria afectivă. Ingineria emoțională este o abordare care implică analizarea emoțiilor umane dintr-o perspectivă inginerească pentru a prezice și înțelege structurile emoționale ale consumatorilor, încorporând astfel aceste perspective în dezvoltarea de produse. Apple este un exemplu excelent de companie care a utilizat cu succes ingineria emoțională.
Când a apărut iPod-ul, dispozitive precum Walkman, împreună cu playerele MP3 și playerele media portabile (PMP), dominau piața playerelor muzicale, iar linia de demarcație dintre telefoanele mobile și playerele muzicale era relativ distinctă. În acest context, Apple a utilizat în mod activ ingineria emoțională pentru a-și diferenția produsele. Elementele de bază ale ingineriei emoționale includ, în general, biomecanica, științele umaniste și fiziologia, iar Apple a aplicat eficient aceste elemente în dezvoltarea produselor sale.
În primul rând, biomecanica este domeniul care studiază caracteristicile fizice umane. Aceasta implică analiza statistică a trăsăturilor fizice - cum ar fi dimensiunea mâinii și lungimea brațului - pentru a determina ce design va oferi cel mai înalt nivel de satisfacție. Smartphone-urile tipice sunt concepute pentru a fi utilizate confortabil cu o singură mână. Cu toate acestea, același produs poate părea relativ mic pentru cineva cu mâini foarte mari. Prin urmare, proiectarea produselor pe baza unei analize a caracteristicilor fizice medii este crucială. iPod-ul a fost, de asemenea, conceput prin analizarea cuprinzătoare a unor cantități vaste de date despre utilizatori - inclusiv sexul, vârsta și mediile de utilizare - pentru a determina dimensiunea și forma adecvate, iar produsul a fost finalizat prin testare repetată a utilizatorilor. Acest proces servește ca un exemplu excelent al modului în care ergonomia și ingineria emoțională sunt aplicate în dezvoltarea reală a produselor.
Al doilea element, științele umaniste, permite filosofia încorporată într-un produs și facilitează comunicarea cu consumatorii. Deși ingineria și filosofia pot părea două lumi separate, în realitate, diverse tehnologii inginerești sunt utilizate pentru a analiza emoțiile și percepțiile consumatorilor. Una dintre cele mai reprezentative metode este „crawling-ul”, care implică analiza datelor de pe internet. Crawling-ul este o tehnologie care colectează diverse informații de pe web și analizează cuvinte și expresii pentru a evalua statistic reacțiile pozitive sau negative. Prin intermediul acesteia, companiile pot analiza percepțiile consumatorilor asupra produselor lor și imaginea asociată cu anumite produse sau mărci. Când Apple a intrat pe piața extrem de competitivă a playerelor muzicale, s-a concentrat pe construirea unei imagini de marcă care să se diferențieze de playerele MP3 existente. Drept urmare, a creat numele unic de marcă „iPod” și, prin extinderea continuă a seriei sale „i”, a insuflat consumatorilor imaginea unui produs care oferă o experiență nouă, distinctă de produsele existente.
În cele din urmă, fiziologia este domeniul care studiază caracteristicile fiziologice umane și răspunsurile fizice și le aplică dezvoltării de produse. Interfața de control tactilă a iPod-ului este un exemplu excelent în acest sens. La acea vreme, comenzile bazate pe butoane erau norma, iar tehnologia tactilă era limitată în principal la ecranele tactile. Cu toate acestea, iPod-ul a încorporat activ comenzile tactile în interfața sa. În plus, pentru a compensa lipsa feedback-ului tactil de care altfel ar putea lipsi comenzile tactile, a încorporat efecte sonore, indicii direcționale și feedback haptic, menținând astfel avantajele comenzilor bazate pe butoane, oferind în același timp o nouă experiență utilizatorului. Mai mult, prin analizarea modului în care caracteristicile fiziologice - cum ar fi mișcările degetelor și transpirația - afectează comenzile tactile și prin încorporarea acestor informații în dezvoltarea de produse, utilizabilitatea a fost îmbunătățită și mai mult.
În acest fel, ingineria afectivă a depășit limita unui simplu trend și a devenit un element cheie în dezvoltarea de produse. Astăzi, este utilizată pe scară largă nu numai în dezvoltarea de produse, ci și în proiectarea diverselor servicii și sisteme la scară largă. În timp ce performanța și funcționalitatea erau odinioară nucleul competitivității unui produs, produsele care satisfac emoțiile și experiențele utilizatorilor au devenit acum și mai importante. Crearea de produse în care funcționalitatea, designul și experiența utilizatorului sunt în armonie a devenit o provocare critică în dezvoltarea modernă a produselor.
